43 DE ANI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIBIAN

 

43 DE ANI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL SIBIAN

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu în perioada 1968-2011

 

Cristina Paraschiva Marcu, inspector şcolar de specialitate management resurse umane, ISJ Sibiu

 Livia M. Creţulescu , inspector şcolar de specialitate pentru implementarea descentralizării  instituţionale,ISJ Sibiu

Keresztes C. Ştefan, inspector şcolar de specialitate management resurse umane, ISJ Sibiu

Fomarea statului national unitar român în anul 1918 cu o nouă structură social-economică şi politică a impus reorganizarea administrativă a ţării. În acest mod în 1926 s-a ajuns la înfiinţarea a 71 de judeţe impărţite în plase, care coordonau întreaga activitate a teritoriilor respective. După anul 1918 s-a realizat o rearondare a unităţilor administrative. Astfel, în urma reorganizării administrativ-teritoriale din 1926 au rezultat 71 de judeţe grupate în 10 ţinuturi alcătuite din 429 plase, 173 oraşe, 105 comune suburbane şi 14602 sate. Ulterior ţinuturile au fost desfiinţate nefiind viabile.

Ştiinţă de carte (în extras nu se cuprinde judeţul Târnava Mare cu oraşul Mediaş ) ; după rezultatele provizorii ale recensământului din 1930; populaţia judeţului de la 7 ani în sus este de 159.940 locuitori din care 82,2% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 87,9 % bărbaţi ştiutori de carte şi 82,6 % femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie în procente este următoarea :

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
•  Extrascolara	2,6	0,6
•  Primara	56,8	94,0
•  Secundara	25,9	3,4
•  Profesionala	0,1	1,4
•  Universitara	2,3	0,4
•  Alte scoli superioare	3,3	0,2

Învăţământ.  Populaţia şcolară a judeţului S. (între 5 şi 18 ani) a fost în 1934 de 40.333 locuitori (7.601 mediul urban şi 32.732 mediul rural).

Şcoli superioare : Academia teologică Andreiană (ortodoxă) la Sibiu.

 Şcoli secundare : a) în Sibiu. Liceul de băieţi “Gheorghe Lazăr”, Liceul evanghelic de băieţi, Liceul de fete « Domniţa Ileana »,  Liceu evanghelic de fete,  Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete,  Şcoala superioară de comerţ romano-catolică de fete, Şcoala normală « Andrei Şaguna » de băieţi şi de fete,  Şcoala normală evanghelică de băieţi, Şcoală normală romano-catolică de fete,  Gimnaziul catolic de fete « Sf. Ursula », Gimnaziul catolic de băieţi, Gimnaziul comercial de băieţi, Gimnaziul comercial de fete, Şcoala de arte şi meserii, Şcoala de cântăreţi bisericeşti a Arhiepiscopiei ortodoxe, Institut de aplicaţie menajeră, 5 şcoli industriale şi profesionale.
b) în judeţ :la Sălişte : Liceu comercial, Şcoală de menaj, Gimnaziu mixt şi Şcoală de ucenici industriali ; la Miercurea 1 gimnaziu industrial ; la Cisnădie 1 liceu industrial ; la Racoviţă 1 gimnaziu tehnic.

Şcoli primare. 151 din care 135 rurale şi 16 urbane, cu un număr total de 28.611 elevi şi 579 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 65 dintre care 52 rurale şi 13 urbane, (47 de Stat şi 18 confesionale), cu un număr total de 4.314 copii şi cu 82 conducătoare. (în extras nu se cuprinde judeţul Târnava Mare )

Harta administrativă a României din anul 1956 poartă amprenta perioadei socialiste când industria şi agricultura jucau roluri primordiale, întrucât ţara era divizată în foarte puţine regiuni ca şi număr, însă fiecare regiune de la respectiva vreme ocupa o suprafaţă considerabilă, cum este cazul regiunii Bucureşti care se intindea şi pe teritoriul judeţului Teleorman de astăzi, precum şi pe o parte din teritoriul judetului Olt. Teritoriul ţării era împărţit  în regiuni administrative: Constanţa, Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Piteşti etc., care la rândul lor aveau ca subdiviziune raioane administrative, aproximativ 6-8 pe regiune, numai regiunea Bucureşti avea 15 raioane. Prin anii 1959 oraşul Braşov şi Regiunea Braşov purtau numele sovietizat  Stalin, denumire atribuită prin hotărâre guvernamentală la data de 8 septembrie 1950 şi retrasă la data de 24 decembrie 1960. De exemplu decizia nr. 343 referitoarea la desfacerea contractului de muncă al unor cadre didactice care intrau în restrângere de activitate în raionul Sibiu,  poartă antetul REGIUNEA STALIN, Sfatul popular al oraşului Sibiu, cu semnătura pereşedintelui Comitetului executiv, Şerban Ionel.(Arhiva ISJ Sibiu, dosar D2, nr.5250).     Inspectia din 13 ianuarie 1950 la Scoala Alamor se consemnează: „ Fiecare învăţător răspunde direct de alfabetizarea analfabeţilor repartizaţi. Legătura corpului didactic cu organizaţiile politice este bună. Corpul didactic să sprijine în permanenţă acţiunile intreprinse de Partid şi Comitetul Provizoriu, în lupta de transformare  socialistă a agriculturii , ducând muncă de lămurire şi arătând avantajele Gospodăriei Colective, care este singura cale de a ieşi  din mizeria regimului burghezo-moşieresc.” „ Să se popularizeze  U.R.S.S. care stă în fruntea luptei pentru pace , condusă de I.V.Stalin.”

Prin Legea nr. 6 din 1957, privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare, secţiile de învăţământ trec în subordinea organelor locale. Controlul efectuat în perioada de după 1952 era de două tipuri: cel ierarhic şi cel de specialitate. Inspecţie de specialitate realizau toţi inspectorii, de la toate palierele. În urma Legii 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, s-au creat inspectoratele şcolare, ca organe de specialitate ale administraţiei de stat. Acestea erau subordonate consiliilor populare judeţene şi Ministerului Învăţământului. În anul 1970 apare Regulamentul de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, care stabileşte mai clar atribuţiile inspecţiei şcolare şi organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de îndrumare şi control. Statutul personalului didactic, apărut în 1969, fixează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cadru didactic pentru a fi inspector şcolar. Inspecţia şcolară are o existenţă îndelungată, dovedindu-se de-a lungul timpului necesitatea acesteia. A pornit fără reguli clare, cu personal fără pregătire specială, ajungând la stadiul de profesie, în unele ţări, şi la cel de funcţie, pe o perioadă determinată, la noi şi în alte ţări. Sub orice formă s-a exercitat, inspecţia şcolară s-a dovedit a fi benefică pentru şcoală. Cel care a efectuat inspecţia avea, la început, doar misiunea de a controla unităţile de învăţământ şi cadrele didactice. Pe măsură ce inspectorul era recrutat dintre cadrele didactice, pe lângă control, realiza şi îndrumarea celor controlaţi, precum şi evaluarea elevilor, ceea ce asigura schimbarea calitativă a procesului de predare – învăţare. După ce inspectorul a fost pregătit special pentru exercitarea funcţiei, calitatea inspecţiei a crescut şi influenţa ei asupra prestaţiei didactice a devenit evidentă. Deci, de-a lungul timpului şi până în zilele noastre, inspecţia şcolară a fost un agent important al reformei. După reforma administrativă din 1950, controlul şi îndrumarea şcolilor din Sibiu  au revenit Secţiei de Învăţămant Oraş Sibiu,  care se va transforma în Secţia de Învăţământ şi Cultură Oraş Sibiu şi, pentru puţin timp, în Inspectoratul Şcolar al Municipiului Sibiu.

 

Suflul reorientărilor politice din anii 1960 atinge sistemul de învăţământ. Astfel decizia nr. 202 din 1960, cu antetul SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI DE  DE SUBORDONARE REGIONALĂ SIBIU, Comitetul executiv, se referă la îmbunătăţrea învăţământului seral din raionul Sibiu, având în vedere Hotărârea C.C. al P.M.R. ordinul M.I.C.  nr. 109 din 1959. (Arhiva ISJ Sibiu, dosar D2, nr.5250).

Organizarea administrativă a României în 1967, poziţiona raionul şi oraşul Sibiu  în cadrul regiunii Braşov. La fel şi învăţământul funcţiona ca Secţiune de învăţământ în cadrul Sfatului Popular Regional Sibiu, şeful secţiunii fiind profesorul Constantin Piloff, iar preşedintele Sfatului Popular din acea vreme era Constantin Buzdughină.

Fig.1. Organizarea administrativă a României în 1967, cu 17 regiuni şi capitala Bucureşti, cu sectoarele aferente.

Regiunea Braşov era împărţită pe raioanele Sibiu, Făgăraş, Braşov, Tîrgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Rupea, Agnita, Sighişoara, Mediaş.

La reorganizarea administrativă a României în anul 1968, dimensionarea spaţială a judeţelor a fost făcută în funcţie de posibilităţile oferite de reţeaua căilor de comunicaţii pentru facilitarea legăturilor cu centrele judeţene, oraşele sau centrele rurale polarizatoare , de condiţiile oferite pentru reorganizarea activităţilor culturale şi sociale. S-a urmărit in acelaşi timp crearea unor condiţii optime în ceea ce priveşte convieţuirea şi activitatea diferitelor naţionalităţi pe teritoriul unor judeţe ale ţării. Din 1997 s-au realizat unele îmbunătăţiri : 42 judeţe , 261 oraşe , 13.095 sate, iar în prezent numărul oraşelor se ridică la 313 şi aproximativ 13.050 sate. În organizarea teritoriului României s-a folosit experienţa trecutului şi s-a ţinut cont de cerinţele actuale şi de perspective ale dezvoltării ţării. In anul 2005 teritoriul României cuprinde 41 de judete, municipiul Bucureşti, 313 orase, 2.618 comune cu 13.090 sate. Pe teritoriul României se întâlnesc judeţul , municipiul,oraşul şi comuna ca unităţi administrative-teritoriale.

Fig.2. Organizarea administrativă a României  s-a menţinut neschimbată  în perioada 1968-1981. La reorganizarea administrativă a României după 1981 şi până în prezent, apar noile judeţe  Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov, rezultate din reorganizarea teritorială a judeţului Ialomiţa şi Ilfov ca sectoare agricole.

Judeţul Sibiu cu sediul administrativ în municipiul Sibiu, s-a format din fostele raioane Mediaş, Sibiu şi Agnita, iar printre structurile  judeţene  nou înfiinţate se afla şi Inspectoratul  Şcolar  numit mai târziu Inspectoratul  Şcolar  Judeţean  Sibiu.  Astfel, la 1 martie 1968 se înfiinţează Inspectoratul Şcolar, aparţinător  Consiliului Popular Judeţean Provizoriu Sibiu, cu primul inspector şcolar general, profesorul de matematică Ioan Candrea, şi inspector –şef profesorul Hans Georg Schuller. Prin decizia nr. 23 din 1968, inspectorul general Ioan Candrea numeşte prin transfer de funcţie foştii inspectori de învăţământ din raionul Sibiu, la Inspectoratul Judeţean Sibiu, la care adaugă şi inspectori tineri şi merituoşi la acea vreme. Aceştia sunt: Ciucu Nicolae (raion Sibiu), Mărginean Nicolae (Liceul Avrig), Tuculescu Valentin (Liceul Economic Sibiu), Câmpeanu Vasile (Liceul Tălmaciu), Gerőffi Ladislau (Liceul nr. 3 Sibiu), Socol Cornel (raion Agnita), Zlei Costache  (raion Mediaş), Răileanu Vasile (Liceul nr. 3 Sibiu), Popa Eugenia (Şcoala specială de fete Sibiu), Costin Alexandru (Şcoala generală nr. 5 Sibiu ), Silaghi Cornel (Şcoala nr. 15 Sibiu), Oancea Elena (Şcoala nr. 9 Sibiu), Möss Matei (raion Sibiu), Vulcu Silvia (raion Sibiu), Lauterbach Freya (raion Sibiu), Ghibu Pompeia (LiceulAgricol), Doboşi Flaviu (Liceul Agricol Sibiu). Indemnizaţia de inspector şcolar se preciza şi în decizia eliberată nominal: 400 de lei lunar . La data înfiinţării inspectoratului şcolar, acesta a beneficiat de o schemă cuprinzătoare, cuprinzând personal didactic şi nedidactic.

Inspectorul general Ioan Candrea în primele luni de mandat numeşte pe postul de economist pe doamna Rada Brodeţchi prin decizia nr. 450 din 23 noiembrie 1968, şi pe doamna  Ţichil Valeria pe postul de contabil-şef. Normele de adresare oficială erau, după cerinţele timpului „tovarăşul” sau „tovarăşa”. Urmaşa în funcţia de contabil-şef a fost Viorica Şufană, până la pensionarea din februarie 2011.

Prin Decizia nr. 41 din 30 ianuarie 1969 cu antetul Republica Socialistă România, Comitetul Judeţean Provizoriu  Sibiu, Comitetul Executiv, Candrea Ioan se transferă la catedra de matematică de la Liceul Gh.Lazăr din Sibiu, urmat fiind pe această funcţie de profesorul Alexandru Galea, numit prin  Decizia nr. 42 din 1969,  cu acelaşi antet. (Arhiva ISJ Sibiu, dosar D2, nr.2372).

Prin dispoziţii emise la începtul anului 1969,  inspectorul general Alexandru Galea numeşte noii inspectori şcolari ai Inspectoratului Şcolar Sibiu, care la acea vreme încă nu se numea Inspectoratul Şcolar Judeţean. Dispoziţiile de numire s-au făcut în baza prevederilor H.C.M. nr. 2841 din 1968 cu privire la experimentarea noului sistem de salarizare.Aceştia sunt : Potoradi Martin, Mihu Ilie, Doboşi Flaviu, Biriş Visente, Socol Cornel, Ciucu Nicolae, Schneider Hans, Răileanu Vasile, Oancea Elena, Lauterbach Freya, Vulcu Silvia, Boca Maria, Mărgienan Nicolae, VăleanuVasile, Cîmpeanu Vasile, Popa Eugenia, Ghibu Pompeia, Müller Hermann, Möss Matei, Dragomir Clara, Silaghi Cornel, Gerőffi Ladislau, Aldea Gligor, Pumnea Gheorghe,  Balaş Eugenia. La acea dată indemnizaţia de inspector era de 600-700 lei.  În acelaşi timp transferă câţiva foşti inspectori regionali sau raionali la posturile lor titulare.

Şcolile sportive au continuat să funcţioneze în baza instrucţiunilor nr. 108515 din 20 octombrie 1966.

Inundaţiile masive din primăvara anul 1970 au pus la grea încercare întreaga ţară. Prin Ordinul nr. 8623 /1970 al Ministerului Învăţământului din acea perioadă, semnat de ministrul Mircea Maliţa, se precizează măsurile care trebuiesc luate în unităţile şcolare pentru înlăturarea urmărilor calamităţilor. Se stipulează că înlăturarea urmărilor pricinuite de inundaţii trebuie sprijinită de toţi elevii, sub îndrumarea cadrelor didactice. Inspectoratele şcolare vor susţine iniţiativele de donaţii voluntare în obiecte şi bani pentru cei sinistraţi. Până la noi dispoziţii toate concursurile şi campionatele  şcolare se amână. Întreruperea cursurilor în unităţile şcolare trebuie privită numai ca o situaţie de forţă majoră.  Inspectoratele şcolare din judeţele sinistrate vor comunica la Ministerul Învăţământul lista copiilor sinistraţi, pe grupe de vârstă, deasemenea se vor inventaria şcolile distruse sau impracticabile. Se va lua măsura de Inspectoratul Şcolar a repunerii cât mai urgente în funcţiune a cantinelor şi căminelor şcolare pentru hrana şi cazarea copiilor sinistraţi.

Activităţile din tabere şi  colonii de preşcolari în anul şcolar 1969/1970, a fost coordonată de  Inspectoratul Şcolar Sibiu, care avea repartizate 1.250 locuri la munte şi 370 locuri la mare. În judeţul Sibiu au funcţionat trei tabere şcolare cu o capacitate de 550 de locuri şi două colonii de preşcolari cu 200 de locuri.  Hrana copiilor din tabere a fost îmbunătăţită cu alimente primite de Frontul Unităţii Socialiste şi de la Crucea Roşie. / Darea de seamă a inspectorului şcolar V.Câmpeanu /.

Tabelul 1. Succesiunea  inspectorilor şcolari generali la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu de la înfiinţare până în prezent

Nr.	Nume prenume inspector şcolar	Disciplina	Anul şcolar
1	Ioan Candrea	Matematică	1968-1969
2	Alexandru Galea	Ştiinţe sociale	1969-1979
3	Hermann Schmidt, Balaş Eugenia	Istorie	1969
4	Ana Nicolau	Ştiinţe sociale	1979-1989 sept.
5	Silvia Morar	Limba şi literatura română	1989-1989/sept.-dec./
6	Constantin Catrina	Matematică	1990-1996,2000-2005,2009
7	Băldeanu Adriana	Limba engleză	1997-1998
8	Florin Droc	Matematică	1998-1999
9	Klaus Johannis	Fizică	1999-2000
10	Dărăban Mircea	Educaţie fizică  şi sport	2000-2000
11	Florin Droc	Matematică	1999-2001
12	Constantin Catrina	Matematică	2001-2005
13	Christine Manta Klemens	Limba germană	2005-2009
14	Constantin Catrina	Matematică	2009 -2009
15	Constantin Gorun	Discipline tehnice	2009-2011

 

La reducerea schemei Inspectoratului şcolar judeţean Sibiu din octombrie 1969, aceasta a rămas fără 10 cadre inspectoriale: unul dintre adjuncţi a dispărut, adjunctul pentru municipiu, fiind transformat în responsabil pe linie politică. Sarcinile au rămas aceleaşi, efortul trebuia aproape dublat. Fişa generală prezenta un raport de 3900 titulari şi aproximativ  380 suplinitori, care au început să se împuţineze după ce a apărut la 1 aprilie 1969 concursul de titularizare în primele municipii, concurs care s-a generalizat în anii următori pe întreg cuprinsul ţării. Noua reorganizare a reţelei de  învăţământ judeţene cuprindea 234 de unităţi şcolare cu limba de predare română, germană şi maghiară.

Tabelul 2. Plan de şcolarizare pentru anul şcolar 1968/1969, la învăţământul de cultură generală din judeţul Sibiu

 

Nr. crt.	Indicatori	Unităţi	Secţii	Clase (posturi)		Elevi
				Anul I	Total	Anul I	Total
1.	Clasele I-IV	71	–	–	1140	6800	29500
2.	Clasa I cu elevi în vârstă de 6 ani	–	–	22	22	530	530
3.	Clasele V-VIII din care la şcoli cu program de educaţie fizică	144 –	– –	295 –	1153 –	8000 –	31000 –
4.	Clasele IX-XII cursuri de zi	14	–	37	151	1440	5650
5.	Clasele IX-XII la licee cu program de educaţie fizică	–	–	–	–	–	–
6.	Clasele IX-XII la învăţământ seral	–	8	24	96	800	3050
7.	Învăţământul fără frecvenţă din care: ·         clasele V-VIII ·         clasele IX-XII	– –	11 2	– –	– –	250 350	1050 700
8.	Licee pedagogice de învăţători	1	–	2	6	75	200
9.	Licee pedagogice de educatoare	–	1	3	13	115	460
10.	Institute pedagogice de 2 ani ptr. învăţători, cursuri de zi	–	–	–	–	–	–
11.	Institute pedagogice de 2 ani ptr. învăţători, cursuri fără frecvenţă	–	–	–	–	–	–
12.	Institute pedagogice de 2 ani ptr. educatoare, cursuri fără frecvenţă	–	1	–	–	60	120
13.	Case de pionieri	2	–	–	17	–	10800

 

În anul 1968, la înfiinţarea judeţului Sibiu, în învăţământul preuniversitar erau înmatriculaţi peste 82.500 de elevi. Nu s-au luat în considerare efectivele de elevi la cluburile şi palatele copiilor şi cei înscrişi grădiniţe.

Tabelul 3. Planul de şcolarizare la liceele teoretice din judeţul Sibiu, anul şcolar 1968/1969

 

Nr. crt.	Liceul	Total		Români		Gemani		Maghiari
		clase	elevi	clase	elevi	clase	elevi	clase	elevi
1.	Liceul Nr. 1 Sibiu	5	196	4	160	1	36	–	–
2.	Liceul Nr. 2 Sibiu	4	152	2	80	2	72	–	–
3.	Liceul Nr. 3 Sibiu	5	192	4	160	–	–	1	32
4.	Liceul Avrig	1	40	1	40	–	–	–	–
5.	Liceul Cisnădie	2	76	1	40	1	36	–	–
6.	Liceul Ocna Sibiului	1	40	1	40	–	–	–	–
7.	Liceul Sălişte	1	40	1	40	–	–	–	–
8.	Liceul Tălmaciu	1	40	1	40	–	–	–	–
9.	Liceul Miercurea	2	76	2	76	–	–	–	–
10.	Liceul Dumbrăveni	2	76	2	76	–	–	–	–
11.	Liceul Copşa Mică	2	80	2	80	–	–	–	–
12.	Liceul Agnita	4	160	3	120	1	40	–	–
13.	Liceul Nr. 1 Mediaş	2	80	2	80	–	–	–	–
14.	Liceul Nr. 2 Mediaş	5	192	3	120	2	72	–	–
	Total	37	1440	29	1152	7	256	1	32

Reţeaua şi profilul liceelor de specialitate, precum şi planul de şcolarizare în anul I de studii, anul şcolar 1968/1969. Asistăm la clase cu efective cuprinse între 36 şi 40 de elevi.

 

Nr. crt.	Denumirea liceului şi localitatea	Specialităţile	Plan de şcolarizare în anul I			Organul care asigură şi administrează baza materială
			zi	Seral	fără frecvenţă
1.	Liceul Industrial Energetic Sibiu, str. Dr. Raţiu, nr. 7-9	Electroenergetică	36	–	–	Ministerul Energiei Electrice
2.	Liceul Industrial Hidrotehnic Sibiu (va şcolariza elevi începând cu anul 1969/1970)	Hidrotehnică Hidrometeorologie	– –	– –	– –	Comitetul de Stat al Apelor
3.	Liceul Industrial pentru Industrie Uşoară Cisnădie, srt. Proletarilor, nr. 16	Ţesătorie	36	–	–	Ministerul Industriei Uşoare
4.	Liceul Industrial pentru Industrie Alimentară Sibiu, str. Turismului, nr. 15	Chimia produselor alimentare Morărit şi panificaţie Industrii alimentare fermentative	36   36 36	–   – –	–   – –	Ministerul Industriei Alimentare
5.	Liceul Agricol Dumbrăveni, Piaţa Republicii, nr. 15	Agronomie Contabilitate şi merceologie agricolă	36 80	– –	– –	Consiliul Superior al Agriculturii
6.	Liceul Agricol Sibiu, str. Banatului, nr. 2	Cadastrul şi organizarea teritoriului Mecanică agricolă Veterinară Zootehnie Contabilitate şi merceologie agricolă	36   36 36 36 40	–   – – – –	–   – – – 180	Consiliul Superior al Agriculturii
7.	Liceul Economic Sibiu (funcţionează în localul Liceului Nr. 3 Sibiu)	Planificare – contabilitate Merceologie Statistică	80 40 40	80 – –	– – –
8.	Liceul Economic Mediaş (funcţionează în localul Liceului Nr. 2 Mediaş)	Planificare – contabilitate	80	40	–

În afară de Liceul Industrial Hidrotehnic   din Sibiu, celelalte licee există şi în anul 2011, cu denumiri  diferite, dar profilul relativ neschimbat.

Tabel 4. Evoluţia numărului studenţilor comparativ cu numărul elevilor din învăţământul preuniversitar  din judeţul Sibiu . Data ultimei actualizări: Mai, 2010, Anuarul statistic Judeţean Sibiu

Judeţul	Total	Preşcolar	Primar şi gimnazial				Liceal	Profesional	Postliceal	Superior
								şi de ucenici	şi de
Anii şcolari			Total	Primar	Gimnazial	Învăţămân- tul special			maiştri
				(cl. I-IV)	(cl. V-VIII)	(cl. I-VIII)
2000/2001	99119	13687	48991	22437	25458	1096	13695	6634	1919	14193
2005/2006	97588	14559	38190	18778	18729	683	14523	6631	1116	22569
2008/2009	95237	14841	34852	17212	17132	508	14174	4817	1154	25221

 

Remarcăm activitatea planificată a Ministerului Învăţământului din anul 1970, când prin ordinul de ministru nr. 11477 din 20.octombrie 1970 solicită inspectoratelor şcolare să elaboreze până la 15 noiembrie 1970 propunerile cu privire la planul de şcolarizare şi reţea şcolară pentru toate formele de învăţământ, pe anul şcolar 1971-1972. Toate demersurile se fac pentru că * anul şcolar  1971-1972 este anul hotărâtor pentru traducerea în viaţă a programului stability de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, în domeniul ânvăţământului */citat din ordinal de mai sus/.

 

 

Fig.3. Raportul elevi-studenţi .  La număr relativ constant de studenţi în ultimii 10 ani, scade numărul elevilor din învăţământul preuniversitar.

 Locaţiile  Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu

 

In cei 43 de ani de existenţă , Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost mereu in căutarea spaţiului adecvat. Clădirea din str. Mitropoliei nr. 36, de lângă Liceul “O. Goga” a fost sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu din anul1991 până în anul 1999, adăpostind şi Centrul de tabere judeţean.

Sediul din str. General Magheru , actualul Consiliu Judeţean a fost utilizat din anul 1984 până în anul  1991. Era um sediu corespunzător, cu săli mari, sală de şedinţe, parcare, dar a fost atribuit Consiliului Judeţean Sibiu, care era deasemenea în lipsă acută de spaţiu.

În clădirea actualei  Facultăţi  de  Drept de pe Calea Dumbrăvii Inspectoratul Şcolar Judeţean a funcţionat provizoriu, până la obţinerea unui nou sediu.

Sediul actual din str. Berăriei  Nr. 2, în perioada 1999-2011 s-a modernizat, la mansardă cu sală festivă şi garsoniere, cu încălzire centrală eficientă la subsol şi sistem de climatizare. Aripa din str. Berăriei a fost revendicată de Biserica Reformată din Sibiu, iar aripa de pe str. Lucian Blaga va fi sediul Palatului Copiilor din Sibiu probabil din septembrie 2011.

Sediul nou, reamenajat  din str. Turismului Nr.8, probabil din anul  2011 va fi împărţit cu Casa Corpului Didactic din Sibiu.

 

 

Tabel 5.  Numărul mediu al salariaţilor din învăţământul preuniversitar din judeţul Sibiu, comparativ pe activităţi ale economiei naţionale. Numărul salariaţilor din sistemul educativ preuniversitar este în permanentă scădere, iar procesul de reformă încă nu s-a terminat, ceea ce presupune reducerea personalului din învăţământ.

 

Judetul Sibiu		CAEN REV. 1	1995	2000	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008
Total economie			138906	112970	113109	110325	108463	106477	104516	109529	116266	122491
	Învăţământ		9606	9142	9002	8740	8486	8067	7908	8228	8982	8864

 

Tabel 5.1. Populaţia, pe grupe de vârstă. Se observă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei în decursul ultimilor  10 ani, ceea ce va duce la depopularea şcolilor mici din judeţul Sibiu.

 

Judeţul Sibiu	Total Numar persoane	Pe grupe de vârstă
Anii		0-14 ani	15-59 ani	60 ani şi peste
1990	501546	122506	310719	68321
2000	443993	83187	287608	73198
2005	422259	68152	282882	71225
2008	425134	66858	283183	75093

Tabelul 6. Inspectori resurse umane.  Sunt angajaţii din prima linie care înfăptuiesc valurile nesfârşite de reforme care ating învăţământul preuniversitar. Respectaţi de unii, repudiaţi de alţii, inspectorii de resurse umane realizează încadrarea centralizată a unităţilor şcolare cu personal calificat. Au obligaţia de a gestiona concediile fără plată, concediile de naştere, demisiile din  sistemul educativ preuniversitar, încadrările unităţilor şcolare, managementul directorilor, verificarea încadrărilor, efectuarea mobilităţii anuale a cadrelor didactice prin transfer, detaşare sau titularizare. Organizează şi desfăşoară  şedinţele publice de mobilitate ale cadrelor didactice titulare sau suplinitoare.

 

Nr.	Numele şi prenumele	Perioada	Observaţii, unitatea şcolară de provenienţă
1	HERMAN MULLER	1968-1986	LICEUL GH. LAZĂR SIBIU
2	NICOLAE PRESECAN	1975-1990	ŞCOALA NR. 7 SIBIU
3	COSTIN M. ALEXANDRU	1966-1970	ŞCOALA GENERALĂ NR. 5 SIBIU
4	ANGHEL VASILE	1975-1985	LICEUL BRUKENTHAL SIBIU
5	IOAN POPA	1990-1995	ŞCOALA GENERALĂ NR. 21 SIBIU
6	TOADER PAVEL	1990-1991	ŞCOALA REGINA   MARIA SIBIU
7	MARTIN IOAN	1991-1995	GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIE UŞOARĂ CISNĂDIE
8	SIMION ANGHEL	1995-1996	COLEGIUL AGRICOL D.P. BARCIANU  SIBIU
9	ROBERTO DIETRICH	1998-1999	GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIE UŞOARĂ CISNĂDIE
10	LIVIU DORDEA	2000-2005	ŞCOALA NR. 4 MEDIAŞ
11	SACARELIS DANIELA	2005-2006	SCOALA CU CLASELE I-VIII CRISTIAN
12	DOREL BĂILĂ	2004-2005	COLEGIUL TEHNIC  INDEPENDENŢA SIBIU
13	DAN ARDELEAN	1998-2004	COLEGIUL TEHNIC  INDEPENDENŢA SIBIU
14	LIVIU DORDEA	2000-2005	ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 4 MEDIAŞ
15	CRISTINA P. MARCU	2006-2011	ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 18 SIBIU
16	KERESZTES C.ŞTEFAN	2005-2011	COLEGIUL  NAŢIONAL  O.GOGA  SIBIU

 

Numiţi inspectori de personal apoi de resurse umane , actual inspectori de specialitate pentru managementul resurselor umane , în general la inspectoratul Şcolar judeţean Sibiu  erau angajaţi mereu două persoane la  acest serviciu. Au fost perioade, când la încadrarea foarte centralizată a candidaţilor  se lucra fără sistem informatizat, baza de date despre posturi şi candidaţi  se redacta  la maşina de scris pe tabele trasate cu rigla şi creionul. Ofertarea posturilor se făcea pe tablă de lemn cu creta în mână, ştergându-se sau adăugând posturi/catedre. După anul 1990 s-a trecut treptat la sisteme informaţionale profesionale. Au apărut Centralizatoare,  care sunt tabele de corespondenţă între disciplina/ specializarea candidatului şi  cerinţele postului. Prin Centralizatorul de discipline implementat în ultimii 8 ani, s-a ajuns la separarea candidaţilor cu diplome de la facultăţi acreditate de candidaţii cu diplome de la facultăţi neacreditate, care aruncau astfel pe piaţa muncii cadre didactice necalificate.  Progarmul SIVECO achiziţionat de Ministerul  Educaţiei şi Învăţământului este o bază de date complexă asupra resurselor umane la nivel naţional. Serviciul resurse umane din toate inspectoratele şolare comunică prin acest sistem cu ministerul de resort. Iată şi numele unor miniştri ai învăţământului, a căror ordine şi indicaţii trebuiau înfăpuite  de inspectorii şcolari din epoca comunistă: Mircea Maliţa, Aneta Spornic, Suzana Gâdea, Paul Niculescu Mizil. Miniştri  postrevoluţionari, după 1990 : Şora Mihail, filozof, (FSN), Gheorghe Stefan, (FSN),       Mihail Golu , psiholog, (FSN),  Liviu Maior, istoric,(PSDR),  Virgil Petrescu, (PNŢCD), Andrei Marga, filozof, (PNŢCD),  Ecaterina Andronescu, chimist,(PSD), Alexandru Athanasiu, inginer, (PSD),  Mircea Miclea, psiholog , (PD), Anton Anton,cercetător, (PNL), Cristian Adomnitei , inginer constructor, (PNL), Miclea Mircea ,psiholog, (PD), Mihai Hărdău, (PD),prin revenire Andronescu Ecaterina, (PSD);Emil  Boc prim ministru şi ministrul educaţiei interimar,(PD-L) Funeriu Petru, chimist, (PD-L) cu afirmaţia devenită celebră  “durata medie de viaţă pe post a unui ministru al Educaţiei in România este sub 2 ani”.

Tabel 7. Câştigul salarial nominal mediu net lunar din învăţământ  comparat  cu activităţile  economiei naţionale. Se observă câştigul constant superior , faţă de salariul mediu pe economie .

											ROL,RON*/salariat
Judeţul Sibiu                                                    CAEN REV. 1		1995	2000	2001	2002	2003	2004	2005*	2006*	2007*	2008*
Total   economie		201.872	1983424	2678464	3401990	4449109	5.799.247	694	834	987	987
	Învăţământ	194.806	2073729	2881917	3762499	4876142	6.681.799	887	1.226	1.272	1.272

 

 

Tabel 8. Ordinea cronologică a inspectorilor şcolari generali adjuncţi la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu.

Nr.	Numele şi prenumele	Perioada	Observaţii, unitatea şcolară de provenienţă
1	HANS  GEORG SCHULLER	1968-1969	Nu sunt date exacte, deocamdata
2	HEINRICH SITZLER	1969-1971	Şcoala general  nr.2 Sibiu
3	HERMANN SCHMIDT	1971-1980	Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal” Sibiu, Liceul Gh. Lazăr Sibiu
4	ANA COTU	1981-1985	Şcoala nr. 5 Sibiu
5	HANS SCHNEIDER	1980 -1997
6	KLAUS JOHANNIS	1997-2000	Colegiul Naţional “Samuel von Brukenthal” Sibiu
7	BUNAU DORIN	1997-2000	Colegiul Naţional “Gh.Lazăr” Sibiu
8	CHRISTINE MANTA KLEMENS	2000 -2005, 2010-2011	Colegiul Naţional Pedagogic “A.Şaguna ” Sibiu
9	MANOLACHE GHEORGHE	1991-1993	Liceul Teoretic O.Ghibu Sibiu
10	MARCEL AVRAM	2000-2005	Liceul Teoretic “O.Ghibu”  Sibiu
11	ROBERTO DIETRICH	2005-2009	Grup Şcolar Industrie Uşoară Cisnădie
12	ELENA GABOS	2006- SEPT. 2010	Colegiul Alimentar “Terezianum” Sibiu

 

Prin tradiţie , după reforma administrativă din 1968 postul de inspector şcolar general adjunct a fost deţinut de etnici  germani. Această tradiţie se menţine în continuare, cu toate că migrarea cadrelor didactice germane a dat o grea lovitură învăţământului sibian. Problema constituirii unui corp didactic german de calitate reprezintă una din priorităţile şcolilor sau secţiilor germane din judeţul Sibiu. Tradiţiile şcolii germane sunt perpetuate azi prin prin elevii şi profesorii români (care la rândul lor au frecventat secţia germană), dar spiritul şi  farmecul şcolii germane se diminuează de la un an la altul, cu toată că interesul etnicilor români pentru această formă de învăţământ este ridicat.

Tabelul 9. INSPECTORI  DE SPECIALITATE  (Curriculari). În cei 43 de ani de existenţă, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu s-au perindat mulţi inspectori şcolari devotaţi învăţământului, cu profesionalism şi pregătire metodică supreioară. Sub îndrumarea lor, învăţământul sibian a dovedit a oferit absolvenţilor o pregătire corespunzătoare. Tabelul de date este perfectibil.

Nr	Numele şi prenumele	Specialitatea	Perioada, observaţii, eventual unitatea şcolară de provenienţă
1	NICOLAE MARGINEAN	Limba şi literatura  Română	1968- 1984
2	ANA ILIESCU	Limba şi literatura  Română	1984 -1992
3	LUNGU RODICA	Limba şi literatura  Română	1992- 2010, Colegiul Naţional Gh.Lazăr Sibiu
4	ADRIANA  ISTRATE	Limba şi literatura  Română	1968-
5	GEROFFY LADISLAU	Matematică	1968-1976, Liceul medie nr. 3
6	IOAN IGNA	Matematică	1973 – 1983, Colegiul Naţional Gh.Lazăr Sibiu
7	CONSTANTIN CATRINA	Matematică	1983 -1990, Colegiul Naţional O.Goga Sibiu
8	POPA IOAN	Matematică	1990-1992
9	TARNU CONSTANTIN	Matematică	1990-2001,  Liceul de construcţii nr.7 Sibiu
10	PETRU VLAD	Matematică	2000-2001, Colegiul Naţional O.Goga Sibiu
11	FLORIN DROC	Matematică	Colegiul Energetic Sibiu
12	SUCIU NICOLAE	Matematică	2001 -2011, Colegiul Naţional Gh.Lazăr Sibiu
13	VISENTE BIRIS	Biologie	1968 -1990
14	ANA TOADER	Biologie	1967-1969
15	ANA NAFRANITA	Biologie	Colegiul Naţional Pedagogic A.Şaguna Sibiu
16	NAGY I. MARINELA	Limba germană	Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal Sibiu
17	TITA MIHAIU	Limba germană	Şcoala nr. 6 Sibiu. Colegiul Naţional Pedagogic A.Şaguna Sibiu
18	MONICA MAN	Limba germană	Colegiul Naţional O.Goga Sibiu
18	NITURAD  DANIELA	Limba franceză	Colegiul Naţional O.Goga Sibiu
20	ANCA SULTANU	Discipline tehnice	2006-2009, Grup Şcolar A. Iancu Sibiu
21	RAU MARIA	Educatie fizică şi sport	2005-2010, Clubul Sportiv Şcolar Sibiu
22	DAN GUTIU	Educatie fizică şi sport	1969-1978
23	VASILE RAILEANU	Educatie fizică şi sport	1978-1988, Liceul medie nr. 3 Sibiu
24	VASILE CAMPEAN	Istorie	1968-1990
25	NEAMTU DUMITRU	Istorie	1990 -2011, Colegiul Naţional O.Goga Sibiu
26	CORNEL SOCOL	Fizică	1968-1988
27	PUPEZA GHEORGHE	Fizică	1988-1994, Şcoala nr. 6 Sibiu
28	VALENTIN TUCULESCU	Limba franceză	1968-1980
29	ADRIANA BALDEANU	Limba engleză-limba franceză	1980-1996, Colegiul Naţional Pedagogic A.Şaguna Sibiu
30	OCTAVIAN BURETE	Geografie	1973-1990
31	LAZĂR GHEORGHE	Geografie	1990-1996,
32	FILIP IOAN	Geografie	1996-2006, Şcoala Jina
33	FLAVIU DOBOSI	Discipline tehnice	1968-1987,
34	EUGEN HALMAGHI	Discipline tehnice	1980-1989
35	CORNEL DIETRICH	Activităţi educative	1973-1992
36	MIHAI LUNGU	Discipline tehnice	1973-1985
37	SOARE FLORIN	Activităţi educative	Liceul de Artă Sibiu
38	IOAN NEAMTU	Inspector învăţători	1975-1990
39	IOAN DOBROTA	Inspector învăţători	1980-1991
40	MARTIN POTORADI	Inspector învăţători germană	1975-1985
41	VIORICA FOFELDEA	Inspector educatoare	1979-1991
42	GERDA SCHENKER	Inspector educatoare germană	1979-1985
43	ILIUT IOAN	Inspector arte	2000-2009, Liceul de Artă Sibiu
44	ELENORA TODORAN	Inspector zonal Agnita	2005-2009,Colegiul Tehnic A.T. Laurian Agnita
45	BĂNICĂ  IOAN	Inspector  zonal Mediaş	2006-2009; grup Şcolar Automecanica Mediaş
46	RADU CREŢULESCU	Inspector învăţători limba germană, matematică-infromatică, informatică	1992-1997, 1997-2000,2000-2002, Universitatea Lucian Blaga Sibiu
47	BOCA MARIA	Inspector învăţători	1968-
48	FÂNTÂNĂ VICENŢIU	Inspector muzică	1969-
49	MIHU IOAN	Inspector matematică	1969-
50	OANCEA ELENA	Inspector învăţători	1968-
51	DRAGOMIR CLARA	Biologie	1968-
52	ROBERTO V. DIETRICH	Discipline tehnice	1997-1998, Grup Şcolar Industrie Uşoară Cisnădie
53	BERCEA CORNELIUS	Discipline tehnice	1990-1992 Colegiul Energetic Sibiu
54	HELMUTH LEONBACHER	Istorie	1985-1992 Scoala generala nr. 15 Sibiu
55	MARIUS  CHIŞU	Management instituţional	1999-2004
56	GEORGE MACOVEI	Ştiinţe socio-umane
57	GORUN CONSTANTIN	Discipline tehnice	1990-1994
58	POPA CARMEN	Inspector zonă Mediaş

 

Reamintim câteva legi, hotărâri de guvern şi ordonanţe de urgenţă care trebuiesc/trebuiau înfăptuite de inspectorii şcolari în timpul mandatului miniştrilor de resort. Aproape fiecare ministru al educaţiei a ţinut să anuleze sau să dezvolte diferite laturi umane sau materiale ale învăţământului, ajungându-se astfel  deseori la contradicţii şi confuzii.   Daniel Funeriu a reuşit să impună controversata Lege a Educaţiei , nr.1 din 2011 în timpul mandatului său, în pofida opoziţiei din partea profesorilor, sindicatelor, rectorilor universitari, studenţilor şi chiar a colegilor din propriul partid. Cu toate neajunsurile sale, pe fond, legea este modernă şi schimbă din rădăcini o serie de practici actuale, cum ar fi alegerea rectorilor. Se încearcă totodată eliminarea nepotismului din Universităţi, separarea funcţiilor politice de cele de directori de şcoli, legea propune o curriculă mai relaxată, un învăţământ bazat mai puţin pe memorat şi mai mult pe practică. Cristian Adomniţei “ ministrul steluţelor”.  În timpul unei vizite la o şcoală generală din Brăila, Adomniţei i-a întrebat pe elevii clasei a V-a câte stele sunt pe drapelul Uniunii Europene. Copiii au răspuns corect -12, dar ministrul i-a contrazis categoric susţinând chiar şi după ce a văzut fotografia unui steag că sunt de fapt 15 steluţe. În timpul mandatului domnului Mihail Hărdău, Ministerul a avut unul dintre cele mai mari bugete din ultimii 20 de ani (fiind alocați suplimentar pentru educație 1,1 miliarde de euro). Mircea Miclea a demisionat la câteva luni după instalarea în fruntea ministerului pentru că  nu i s-a aprobat un buget de 6% din PIB. Alexandru Athanasiu a încercat să-şi lase amprenta asupra ministerului înfăptuind propria reformă. Una dintre deciziile memorabile ale social-democratului a fost retipărirea a 370 de titluri de manuale alternative într-un tiraj de peste trei milioane exemplare, acţiune care a costat 406 miliarde lei vechi. Ecaterina Andronescu în timpul celor două mandate  de ministru, a fost primul titular al instituţiei care s-a luat la dispută  cu Universităţile private care funcţionează fără acreditări, şi a încercat aplicarea BAC-ului grilă, lucrările urmând a fi corectate în faţa candidaţilor, în vederea eliminării suspiciunilor şi contestaţiilor ulterioare Andrei Marga, în timpul mandatului, a încercat reforma programului de predare, schimbări în managementul academic și financiar al educației, descentralizarea și reorganizarea cercetării. A încercat promovarea unei forme avansate de cooperare internațională, vizând tranziția completă a României spre sistemul european de educație. Virgil Petrescu, în perioada în care a fost ministrul Educaţiei Naţionale a contribuit la adoptarea Legii statutului personalului didactic (Legea nr. 128/1997) şi a fost autorul Programului de reabilitare a şcolilor din România (program derulat împreună cu Banca Mondială şi Fondul de Dezvoltare Socială). Mihail Şora  a fost primul ministru postcomunist al Educaţiei. A condus instituţia timp de jumătate de an, timp în care a reintrodus în programa şcolară limbile cla­si­­ce şi religia. A impus titularizarea cadrelor didactice ocupante a unui post vacant, la data de 1 septembrie 1991 şi apoi la 1 septembrie 1992.

  Casa Corpului Didactic.

După 1964 în urma relativului dezgheţ din cultura românească, ca urmare a propunerilor făcute în Conferinţa Naţională a Cadrelor Didactice, prin Legea nr.6  din 1969 privind Statutul personalului didactic, se înfiinţează ,,casele corpului didactic-instituţie cu caracter metodic din învăţământul de cultură generală, profesional şi tehnic”. În anul 1969 în Sibiu ca de altfel în  fiecare judeţ era înfiinţată instituţia de  învăţământ numită Casa Corpului Didactic. Va funcţiona până în octombrie 1986 când, printr-o notă telefonică neaşteptată  dată de Elena Ceauşescu – este desfiinţată. Tot atât de neaşteptată a fost, în februarie 1990, vestea reînfiinţării lor, prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr. 89867/ 20. 03 din anul 1990.

La înfiinţare, Casa Corpului Didactic din Sibiu a funcţionat la etajul clădirii din Str. Mitropoliei nr. 36. După un an, în acel local mutându-se şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casei Corpului Didactic i s-a repartizat parterul respectivei clădiri. Acolo a funcţionat până în 1982 când ambele instituţii primesc locaţia Str. G-ral Magheru nr. 14, Casa Corpului Didactic funcţionând la etajul al doilea. In perioada de nefuncţionalitate a Casei Corpului Didactic, biblioteca acesteia a fost preluată de Liceul Pedagogic Sibiu, sediul bibliotecii rămânând tot în clădirea din Str. G-ral Magheru. După reînfiinţare, în 1991, instituţia a fost mutată pe Str. A. Şaguna nr. 10 unde activează până în 1992 când are loc mutarea pe Str. Oituz nr. 3, adresă unde funcţionează până în martie 1999. În perioada 1999-2004 Casa Corpului Didactic funcţionează din nou în prima locaţie din anul înfiinţării, şi anume Str. Mitropoliei nr. 36.

Din anul 2004 sediul Casei Corpului Didactic este Str. Turismului nr. 15, unde funcţionează şi în prezent. Primul director al Casei Corpului Didactic a fost prof. Dumitru Gândilă, urmat în perioada 1980-1986 de prof. Adriana Crişan. În 1990 la reînfiinţarea Caselor Corpului Didactic, director la Sibiu este numit pentru o perioadă scurtă prof. Marius Chişu, iar apoi prof. Ioan Dobrotă, decedat în 1998. In perioada 1998-2000 directoratul este asigurat de prof. univ. dr. Sever Purcia. În anul 2000, câştigă concursul de director prof. Gheorghe Pupeză, iar din anul 2009 este urmat pentru o perioadă de 8 luni de prof. Viorica Cişmaş.

Din ianuarie 2010 şi până în prezent director al Casei Corpului Didactic Sibiu este numită prof. Mihaela Seuşan. Casa Corpului Didactic organizează activităţi de formare a personalului didactic, nedidactic şi auxiliar din învăţământul preuniversitar, precum şi a personalului de conducere şi control. De asemenea, colaborează cu universităţi, instituţii de cercetare, instituţii şi organizaţii profesionale ale personalului didactic, organizând stagii de scurtă durată pentru informarea privind specialitatea, domeniul ştiinţelor educaţiei, reforma învăţământului şi legislaţia şcolară. Oferta de programe a CCD cuprinde programe de formare acreditate de Consiliul Naţional pentru Formarea Personalului din învăţământul Preuniversitar. De asemenea, la cererea Inspectoratului Şcolar, a comisiilor metodice, a consiliilor de administraţie sau profesorale ale instituţiilor de învăţământ, Casa Corpului Didactic organizează şi realizează diferite tipuri de programe:

 Tabelul 10. Personalul  nedidactic  angajat la  Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu în anul şcolar 2010-2011.

Nume, prenume	Funcţie	Compartiment
GABRIELA MIKLOS	Şef birou	Plan-salarizare
SILVIA COHAL	Referent de specialitate I.A.	Reţea şcolară
RAMONA SPRINGEAN	Contabil-şef	Contabilitate
ANCA BĂRDAŞ	Consilier I.A.	Contabilitate
ADAM MARIANA	Referent I.A.	Contabilitate
MIRCEA DRAGOMIR	Consilier gr.II.	Informatizare
IONEL BĂLUŢIU	Şofer	Administrativ
CARMEN POPESCU	Consilier juridic	Oficiul juridic
BĂRA ELENA	Referent I.A.	Secretariat
DUMITRU MENCHIU	Consilier gr.II.	Audit

 

 

 

Tabel 11. Inspectori şcolari de specialitate în anul şcolar 2010-2011.

 

 

Lista inspectorilor conţine inspectorii de specialitate, care prin concursul de probitate profesională din anul 2007 sau 2008 au devenit inspectori. Începând cu anul şcolar 2011-2012 probabil vor fi detaşaţi pe funcţie în interesul învăţământului, aşteptând eventualele restructurări care pot interveni la nivelul judeţului Sibiu.

 

 

 

 

 

 

 

Numele şi prenumele	Funcţia
		Post / Catedra titulară
GORUN CONSTANTIN	Inspector şcolar general	Colegiul   Tehnic de Industrie   Alimentară  “Terezianum” Sibiu
MANTA KLEMENS  CHRISTINE	Inspector şcolar general adjunct	Colegiul Naţional “A. Şaguna” Sibiu
IOANA DĂNEŢIU	Inspector şcolar de specialitate, limba  română şi  latină	Colegiul Naţional “O.Goga” Sibiu
BUCUŢĂ ADINA DIANA	Inspector şcolar de specialitate  pentru  învăţământ primar	Colegiul Naţional “A. Şaguna” Sibiu
CÂRŢĂU IOAN	Inspector şcolar de specialitate pt. învăţământ primar, mentorat şi dezvoltarea resursei  umane	Colegiul  Economic “G. Bariţiu” Sibiu
ILEŞAN DANIELA-FLORENTINA	Inspector şcolar de specialitate pt.monitorizarea curriculum descentralizat fizică	Liceul Teoretic ,,C.Noica” Sibiu
CIOVICĂ MARIANA	Inspector şcolar de specialitate pentru limba  engleză	Colegiul Naţional “O.Goga” Sibiu
CUPCEA LIVIU	Inspector şcolar de specialitate educaţie fizică  şi sport	Şcoala cu clasele I-VIII nr. 25 Sibiu
SUCIU NICOLAE	Inspector şcolar de specialitate pentru matematica	Colegiul Naţional “Gh. Lazăr” Sibiu
VOINEAG ANCA MIHAELA	Inspector şcolar de specialitate proiecte educaţionale si programe comunitare	Colegiul National ,,O.Goga,, Sibiu
HAY MONICA	Inspector şcolar de specialitate pentru invăţământ primar şi minorităţi (germana, maghiara ) naţionale	Scoala  cu  clasele  I-VIII  nr.  6 Sibiu
POPLĂCEAN ADRIAN	Inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ profesional  şi tehnic	Colegiul Tehnic “Independenta” Sibiu
TODORAN TRAIAN	Inspector şcolar de specialitate pentru  biologie	Colegiul Naţional “Gh. Lazăr” Sibiu
STOICESCU DELIA	Inspector şcolar de specialitate pentru invăţământ preprimar, invăţământ  special	Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva Nr. 1 Sibiu
DANIELA MUNTEAN	Inspector şcolar de specialitate educaţie permanentă	Colegiul   Tehnic de Industrie   Alimentară  “Terezianum” Sibiu
TUREAN MARIA	Inspector şcolar de specialitate pentru invăţământ  preprimar	Colegiul Naţional Pedagogic  “A. Şaguna” Sibiu
JOANTĂ   SORIN	Inspector şcolar de specialitate religie	Colegiul Naţional “Gh.Lazăr” Sibiu
KERESZTES COLOMAN ŞTEFAN	Inspector şcolar de specialitate pentru managementul resurselor umane	Colegiul National ,,O.Goga,, Sibiu
MARCU   CRISTINA   PARASCHIVA	Inspector şcolar de specialitate pentru managementul resurselor umane; inspector şcolar de specialitate pentru implementarea descentralizării institutionale	Scoala cu clasele I-VIII  nr. 18 Sibiu
POP CORBEA IOAN	Inspector şcolar de specialitate pentru implementarea descentarlizarii institutionale	Grupul Şcolar “Automecanica”  Mediaş
BĂILĂ DOREL	Inspector şcolar de specialitate pentru minoritatea rromă	Colegiul Tehnic “Independenta” Sibiu
NEAMŢU DUMITRU	Inspector şcolar de specialitate pt. istorie + ştiinte socio-umane	Colegiul National ,,O.Goga,, Sibiu
DINCĂ  CONSTANTIN	Inspector şcolar de specialitate pentru geografie	Liceul  Teoretic “O.Ghibu”  Sibiu
CREŢULESCU  LIVIA  MARIA	Inspector şcolar de specialitate pentru implementarea descentralizării   instituţionale	Colegiul Tehnic “Independenta” Sibiu
DORINA BURDUHOS	Inspector şcolar de specialitate pentru alternative educaţionale  şi învăţământ particular,	Şcoala cu clasele I-VIII nr. 13 Sibiu
BIANCA TEODORESCU	Inspector şcolar de specialitate pentru arte	Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6 Sibiu

 

Organigrama aprobată pentru  Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, din octombrie 2010  prevede pentru judeţul Sibiu 22  posturi/fracţiuni de posturi de inspectori curriculari, care au fost ocupate în întregime de inspectori şcolari de specialitate calificaţi, începând cu anul şcolar 2010-2011.

În perioada post-decembristă, respectiv între anii 1990-2011, la nivelul învăţământului naţional s-au perindat suficient de mulţi miniştri ai învăţământului, din partide diferite, cu viziuni diferite. S-a trecut treptat la informatizarea învăţământului, au apărut  site-uri ale unităţilor şcolare şi ale ministerului educaţiei. Firma SIVECO a trecut la informatizarea serviciilor educative. La nivelul judeţului Sibiu , după revoluţie erau peste 400 unităţi şcolare cu directori eventual directori adjuncţi.  În anul 2004, la apariţia celor 8 judeţe-pilot  reţeaua şcolară sibiană s-a reorganizat şi au rămas 189 de unităţi şcolare cu personalitate juridică, finanţate de consilii locale, consilii judeţene şi centralizat de la ministerul educaţiei.  După   reforma financiară din anul 2010, s-a trecut la 150 unităţi cu personalitate juridică, cu 150 de directori şi 57 directori adjuncţi. Deasemenea şi  Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu a suferit  restrângeri de activitate la nivelul personalului curricular şi nedidactic. Iminenţa introducerii finanţării după elevii înscrişi,  impune şi raţionalizarea numărului de elevi pe clasă dar şi ridicarea plafonului efectivelor de elevi de la  clasă, având ca urmare micşorarea normelor/catedrelor la nivelul unităţilor şcolare , apoi la nivel judeţean.

 

 

     Tabel 12.   Situatia numărului de  elevi şi a posturilor pe tipuri de personal la 01.10.2010 la inspectoratul şcolar judeţean Sibiu.

 

Denumire indicator	Număr copii /elevi	Număr grupe /clase	Număr unităţi	Total personal	Număr posturi didactice	Număr posturi didactice auxiliare	Număr posturi nedidactice
Învăţământ preşcolar	14.724	605	115	1.257,75	848,00	61,50	348,25
Învăţământ primar	17.027	838	58	1.052,01	957,21	3,30	85,50
Învăţământ gimnazial	16.628	775	119	1.932,42	1.420,52	204,15	307,75
Învăţământ liceal	15.932	561	33	1.797,26	1.173,71	215,55	408,00
Anul de completare	1.369	52	2	148,56	103,56	11,50	38,50
Total învăţământ	65.680	2.831	327	6.188,00	4.503,00	502,00	1.183,00
Învăţământ special	1.123	96	6	412,00	315,42	53,58	43,00
Total învăţământ preuniversitar	66.803	2.927	333	6.600,00	4.818,42	555,58	1.226,60

 

Tabelul 13. Prezintă evoluţia numărului  mediu al salariaţilor din învăţământul preuniversitar din judeţul Sibiu în perioada 1995-2010. Se observă scăderea vertiginoasă  a angajaţilor din învăţământ, urmare scăderii numărului elevilor.

 

PALATULUI COPIILOR SIBIU  1953 – 2011

 

Singura instituţie cu profil extraşcolar din Sibiu şi furnizor de educaţie nonformală copiilor din municipiu dar şi din localităţile învecinate, Palatul Copiilor Sibiu se pregăteşte de aniversarea a 55 de ani de activitate, în 2008. De-a lungul existenţei sale, Palatul Copiilor şi-a desfăşurat activitatea sub mai multe denumiri. Începând cu înfiinţarea sa, în august 1953, a purtat numele de  CASA PIONIERILOR ŞI ŞOIMILOR PATRIEI, influenţa politicii de partid şi de stat asupra instituţiei şi activităţilor fiind evidentă. Cercurile care au funcţionat în primul an şcolar – 1953-1954 – au fost următoarele: Prietenii cărţii (limba română),  Prietenii cărţii (limba germană), Prietenii cărţii (limba maghiară), Artă dramatică,  Fizică – Chimie, Radiotelecomunicaţii,

Istorie – Geografie, Tinerii naturalişti, Aeromodele, Tâmplărie, Croitorie – Broderie, Muzică – cor, vioară, pian, acordeon, tobe şi trompete, Desen – Pictură, Balet, Dansuri,

Cultură fizică – sport (volei, handbal, baschet, şah).

Cu timpul, oferta s-a diversificat, adăugându-se alte cercuri, în funcţie de cererile primite din partea copiilor, profesorilor şi părinţilor. Astfel, în anul şcolar 1955 – 1956 s-a adăugat cercul de matematică şi gimnastică artistică, în 1956 – 1957 dansuri populare, în 1959 – 1960 foto.

După Revoluţia din 1989, ca urmare a căderii regimului comunist, instituţia şi-a schimbat denumirea (urmând modelul societăţii), devenind CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR.  Denumirea actuală, PALATUL COPIILOR, a fost adoptată începând cu 2001, urmare a ideii conform căreia în oraşele municipiu de judeţ există Palate ale Copiilor iar în celelalte oraşe ale judeţului Cluburi ale copiilor. Casa Pionierilor din Sibiu a luat fiinţă în cursul lunii august 1953 din intenţia Comitetului Orăşenesc de Partid, munca propriu-zisă cu copiii începând în ziua de 7 noiembrie 1953 prin adunarea festivă şi începerea înscrierii copiilor în cele 27 de cercuri.  În primul an s-au înscris în total 1.105 copii. Printre şcolile cu un număr mare de înscrişi amintim: Şcoala 5 română, Şcoala 4 germană, Şcoala 1 română, Şcoala de 10 ani fete, Şcoala pedagogică fete. Dintre cei înscrişi au frecventat, în medie, un număr de 805 copii săptămânal. Primul sediu al instituţiei  a fost cel din Bulevardul Victoriei, nr. 38 (pe vremea aceea Strada Vîşinschi, nr. 34). Clădirea principală funcţionase până în august 1953 ca reşedinţă de vară a Mitropoliţilor din Sibiu, fiind proprietatea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române. În contractul de închiriere încheiat pe 3 ani, cu o chirie simbolică de 500 de lei anual, era precizată condiţia ca aspectul clădirii să nu fie modificat. La data închirierii avea o vechime de 82 de ani.

Clădirea avea o suprafaţă de aproximativ 780 mp şi avea în componenţă: subsol, parter, etaj şi pod. La parter se găseau trei dintre cercurile noastre: sala de muzică, biblioteca şi sala de desen-pictură. La etaj se aflau cercurile de geografie, tâmplărie-aeromodele, fizică-chimie şi o sală pentru birou.

În curtea de 1800 mp se găsea şi o clădire anexă unde a funcţionat o perioadă de timp cercul de matematică. Grădina avea o suprafaţă de 9700 mp. Alte săli erau ocupate de personalul administrativ angajat al Mitropoliei Sibiu.

Clădirea fost reparată capital – respectiv consolidată – în iulie 1964 printr-o investiţie de 350.000 lei, întrucât în acel an au apărut fisuri prin tasarea terenului pe care a fost construită. Lucrările de consolidare au durat până la finele lunii ianuarie 1965. În 1969, documentele precizează că erau folosite 10 săli, fiecare cu o suprafaţă de 20-25 mp, pentru cele 15 cercuri, majoritatea cu caracter tehnic, cuprinzând 15-25 copii/oră.

Începând cu aprilie 1981, din cauza reparaţiilor, a fost necesară întreruperea activităţii în ateliere şi laboratoare, urmând să se aloce  un alt local pentru perioada următoare. În anul şcolar 1981-1982 s-a lucrat din greu la amenajarea noului local, unde au fost prevăzute câteva ateliere.  La 1 ianuarie 1983 s-a eliberat clădirea din B-dul Victoriei, nr. 38, urmând  mutarea  într-un nou local, în Piaţa Mică, nr. 11.

Noua clădire, cunoscută în peisajul arhitectonic sibian drept Casa Hermes, era o clădire interesantă, deşi relativ nouă din punctul de vedere al existenţei ei pe teritoriul Pieţei Mici. Clădirea, realizată în stil neogotic (pivniţă boltită, intrare boltită acoperită) între anii 1865- 1867, făcea parte din frontul de clădiri care marchează prima centură de fortificaţii a oraşului. Faţada şi compartimentarea aparţin noii clădiri. În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea aici au locuit câteva personalităţi locale, mărturie stând trei reprezentări în piatră, un blazon şi două inscripţii, care fac referire la familiile Frank şi Lulay. Din anul 1990, clădirea aparţine Complexului Naţional Muzeal ASTRA, aici funcţionând Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, iar instituţia eset din nou în faza de mutare. Începând din anul 1998 Palatul Copiilor Sibiu funcţionează într-o clădire situată pe Strada Constituţiei, nr. 2. Clădirea a fost construită în 1920 şi a funcţionat mult timp ca şcoală. Clădirea a fost proprietatea Grupului Etnic German, fiind preluată de către Statul Român, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în temeiul Legii nr. 485 din 7 octombrie 1944 şi Legii nr. 4022 din 30 noiembrie 1946. Suprafaţa clădirii este de 760 m2, suprafaţa construită desfăşurată este de 2200 m2 (demisol + două nivele) la care se adaugă 600 m2 curte, 4 magazii + parc 300 m2. În 2002 clădirea a fost revendicată şi obţinută de către Grupul Etnic German, astfel Palatul Copiilor va trece intr-un alt sediu, probabil pe str. Berăriei nr. 2, sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu.

Anul şcolar 1960 – 1961 a debutat, ca şi în anii trecuţi, prin „Săptămâna porţilor deschise”, perioadă când instituţia a fost vizitată de un număr de 5438 copii, 163 cadre didactice şi 3 directori de şcoli. Înscrierile s-au făcut paralel cu vizitarea dar şi în zile speciale. Totalizând, situaţia a fost următoarea: copii înscrişi – 2069, frecvenţi în timpul anului (în total) – 3211. Profilul cercurilor a rămas acelaşi ca şi în anul şcolar trecut (1959-1960).

Activitatea Casei Pionierilor a fost deschisă la data de 10 octombrie 1960 cu un foc de tabără însoţit de serbarea tradiţională. Cităm din obiectivele acestei instituţii în anii premergători  revoluţiei , resepctiv  perioada 1980 – 1989 :  “ În această perioadă activitatea instructiv educativă a fost profund înrâurită de hotărârile Congresului al XIII-lea al P.C.R. privind educarea şi formarea tinerei generaţii în spiritul înaltelor idei ale socialismului, ale muncii şi creaţiei libere, pe linia pregătirii forţei de muncă necesare în noua etapă de dezvoltare a patriei noastre.

În toate compartimentele instituţiei noastre s-au adoptat obiective care să contribuie în mod substanţial la antrenarea copiilor în activităţi cu un profund caracter formativ, capabile să stimuleze iniţiativa, spiritul creativ-inventiv, pentru realizarea unor lucrări şi activităţi competitive pe plan republican, cu importante resurse educative şi stimulative”.      Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a însemnat pentru România trecerea de la un sistem totalitar, hipercentralizat, la altul caracterizat printr-o economie de piaţă, pluralism, democraţie.

Noul model a propus o scară de valori diferită în care toleranţa, acceptarea diversităţii, respectul faţă de celălalt sunt caracteristici ale comportamentului democratic care împreună cu iniţiativa şi flexibilitatea sunt valori care pot da măsura unei societăţi româneşti. Palatul Copiilor Sibiu şi-a ales ca misiune formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor printr-un proces instructiv – practic coparticipativ folosind strategii care să ducă la modelarea individului pregătindu-l pentru înţelegerea valorii educaţiei permanente. Iată care au fost directorii Palatului Copiilor Sibiu de-a lungul timpului: 1953 – 1955 – prof. Măniţiu Ilie,1955 – 1956 – prof. Nistor Melania,1956 – 1958 – prof. Stroie Ion, 1958 – 1960 – prof. Molodeţ Maria,1960 – 1963 – prof. Stancu Mioara,

1963 – 1966 – prof. Vintilă Ana, 1966 – 1978 – prof. Cosma Ioan, 1978 – 1982 – prof. Racz Ştefan, 1982 – 1999 – prof. Cosma Ioan, 1999 – 2004 – prof. Chisăliţă Mariana, 2004 – 2009 – prof. Protopopescu Viorel, 2009-prezent Ibolya Cristea. “Este minunat să ne amintim de cei care cu pasiune şi responsabilitate au coordonat activitatea acestei instituţii şi au dus educaţia nonformală pe treptele înalte ale succesului.”  Prof. Ioan Cosma, fost director.

 

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ SIBIU

Este unitatea conexă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu. În perioada 1972 – 1973 se înfiinţează Laboratorul de Orientare Şcolară şi Profesională, care  din 1972 până la 1980 îşi constituie activul Laboratorului din 3 psihologi si un laborant, având sediul  în  clădirea Liceului Pedagogic Sibiu, de pe str. General Magheru.

În anii 1980 – 1984 Catedra de pedagogie- psihologie de la Liceul Pedagogic împreună cu Casa Corpului Didacticdin Sibiu au avut ca sarcină coordonarea şi realizarea  acţiunilor specifice de orientare şcolară şi profesională la nivelul judeţului Sibiu.

Din anul 1985 până în anul 1990 activul Laboratorului Judeţean de O.S.P. se compunea din doi psihologi şcolari.

Până la sfârşitul anului 1991,  în baza hotărârii nr. 940/1990 a Ministerului Învăţământului, se constituie Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, coordonat de doamna Opriş Marioara, iar în anul 1992 este angajat al  doilea psiholog ,la centru.

Urmează  înfiinţarea  primelor 11 cabinete şcolare în Sibiu şi judeţ în anul 1999. Apoi în anii 2000 – 2001 in Sibiu şi judeţ existau 16 cabinete de asistenţă psihopedagogică, după care în perioada 2005 – 2006 se înfiinţează încă 9 cabinete din care unul pe zona rurală şi unul pe grădiniţe.

Astfel că în anul şcolar 2006-2007   în judeţul Sibiu funcţionează 43 de cabinete psihopedagogice coordonate de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică.

În anul şcolar 2007-2008  se infiinţează Centrului Judetean de Resurse si de Asistenta Psihopedagogică în baza Ordinului5418/8.11.2005 cu  directorul  prof.  Moldovan Daniela

În perioada 1991-2007 Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică a funcţionat succesiv în mai multe locaţii:Liceul Pedagogic,Grădiniţa Nr.40 Sibiu, Grădiniţa Nr.29, şi în sediul de pe Str.Mitropoliei nr.3.

Începând din anul scolar 2007- 2008 Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică funcţionează  în clădirea Casei Corpului Didactic  situată pe str.Turismului Nr. 15 Sibiu.

In prezent sunt 3 psihologi scolari  angajati la CJAPP,  24 în unităţile de învăţământ din municipiul Sibiu, 2 la Agnita,1 la Avrig,2 la Cisnadie 1 la Copsa Mica ,1 la Dumbraveni,8 la Mediaş,1 la Ocna Sibiului, 1 la Şeica Mare şi 1 la Tălmaciu.

Din totalul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, 3 funcţionează în grădiniţe.

 

Direcţia Judeţeană pentru Sport si Tineret Sibiu,

este instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea  Autorităţii Naţionale pentru Sport si Tineret din cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului si Sportului, înfiinţată conform HG.nr.776/2010. Aceasta reprezintă Autoritatea Naţională pentru Sport si Tineret în judeţul Sibiu şi s-au format prin preluarea personalului, activităţii, patrimoniului şi a bugetului direcţiilor pentru tineret, respectiv sport din fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.

Principalele atribuţii sunt:

1. aplică Programul de guvernare, strategia şi programele Autorităţii Naţionale pentru Tineret, în domeniu, la nivel local;
2. b) elaborează pe baza metodologiei, a programelor în domeniu şi a consultării cu instituţiile şi autorităţile locale, serviciile publice deconcentrate, structurile de şi pentru tineret, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice cu atribuţii şi preocupări în domeniu, calendarul anual de acţiuni de tineret proprii şi în parteneriat şi îl supun aprobării conducerii Autorităţii Naţionale pentru Tineret;
3. c) elaborează documentaţia aferentă acţiunilor de tineret;
4. d) colaborează, cooperează şi dezvoltă parteneriate cu persoane fizice şi juridice în vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniu;

Direcţia de Tineret Judeţeană Sibiu are în componenţa sa trei compartimente:  sport ,  de tineret şi de turism şcolar (in cadrul acestuia se află taberele şcolare, cu o vechime de peste 40 ani).

Compartimentul turism scolar (taberele scolare) a funcţionat inca din anul 1968, cind s-au preluat primele tabere scolare. Acestea au fost preluate de la Regiunea Brasov, Centrul Stupini, în anul 1968, si s-a infiintat Centrul de Tabere Şcolare Judetean Sibiu, care era in subordinea Inspectoratului Scolar Judetean Sibiu, subordonat la randul său Ministerului Invatamintului. In acel an au fost prelaute locatiile Saliste I, Saliste II, Sadu V si Cisnadioara.  Primul director al Centrului de Tabere Sibiu a fost domnul Guran Petre (1968-1972), iar sediul instituţiei a fost pe str. Dealului nr.13 din Sibiu. In anul 1974 au fost prelaute taberele scolare Nou Sasesc si Santa, iar in anul 1976 tabara scolara „Trecatoarea Cerbilor” Păltinis. Ultima tabara pe care o avem in administrare, cea de la Ocna Sibiului, a fost preluata in anul 1986 de la Consiliul Judetean al Pionierilor Sibiu.  Din anul 1972 conducerea instituţiei a fost preluată de domnul Captrulan Gheorghe (1972-1980), iar din anul 1980 până în anul 1986 de domnul Cornean Petru.

Din luna decembrie 1977 până în 1995 instituţia s-a numit Administratia Taberelor Scolare Sibiu aflată tot în subordinea ISJ Sibiu. Sediul instituţiei a fost din anul 1982 pe str. Oituz nr.31, iar din anul 1985 A.T.S. Sibiu s-a mutat pe str.G-ral Magheru nr.14 în curtea Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu. In anul 1986 în fruntea ATS Sibiu a fost numit domnul prof. Coriolan Lupu până în 1990.

Din anul 1995 si pina in anul 1999 am funcţionat sub denumirea de Administratia Permanenta a Taberelor Scolare Judetul Sibiu (HG 491/1995), aflata tot in subordinea Inspectoratului Scolar Judetean Sibiu, si a Ministerului Invatamintului.

In luna septembrie a anului 1990 funcţia de director a fost preluată de domnul prof. Silviu Bogdan până în anul 2000. In anul 1994 Administratia Permanentă a Taberelor Scolare s-a mutat pe str. Mitropoliei nr.36, in acelasi sediu cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu.

Din anul 1999, prin HG 86/1999 s-a infiintat Agentia Natională a Taberelor si Turismului Şcolar, in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Centrele judetene aflate de acuma in subordinea ANTTS, s-au denumit „Agentia Teritoriala a Taberelor si Turismului Scolar”.

Din anul 2000 până în 2001 conducerea instituţiei a fost asigurată de domnul prof. Adrian Goilav., iar din anul 2001 până în 2005, funcţia de director a fost deţinută de domnul prof. Ştefan Firu.

In anul 2005 s-a infiintat in subordinea Cancelariei Primului Ministru, Autoritatea Nationala pentru Tineret (HG 384/2005). Din acel an ne numim „Directia pentru Tineret Judeteana Sibiu” (HG 753/2005), preluând in subordine si compartimentul tineret din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Sibiu.

Tot din acest an (2005) până în prezent instituţia este condusă de domnul Ştefan Claudiu Spînu.

In anul 2008, s-a infiinţat Ministerul Tineretului si Sportului (HG 1721/2008) care a preluat in subordine toate Direcţiile Judeţene pentru Tineret si cele de Sport. La începutul anului 2009 Direcţia Judeţeană pentru Tineret Sibiu s-a mutat într-un nou sediu, modern, spaţios, aflat în Sibiu pe str. Dorlului nr.20, corp B, etaj I. Din anul 2010 (H.G. 776/28.07.2010) Direcţiile Judeţene pentru Tineret, respectiv Sport s-au comasat formând Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Sibiu, aflată în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret din cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului. Direcţia judeţeană pentru Sport si Tineret Sibiu are în componenţa sa şapte baze de agrement pentru elevi şi tineret, unde aceştia îşi pot petrece sejururi de neuitat.

Acestea sunt:

Centrul de Agrement pentru Tineret YOUTH HOSTELS „Trecătoarea Cerbilor” PĂLTINIŞ (cu o capacitate de 100 locuri);

Centrul de Agremenet pentru Tineret SĂLIŞTE II (90 locuri);

Centrul de Agrement CISNADIOARA (80 de locuri):

Centru lde Agrement OCNA SIBIULUI (80 de locuri):

Centrul de Agrement NOU SASESC (cu o capacitate de 70 de locuri):

Centrul de Agrement SADU V (cu o capacitate de 100 de locuri):

Centrul de Agrement SANTA (cu o capacitate de 60 de locuri)

 

Prezentarea de faţă este încercarea  refacerii parcursului Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu de la înfiinţare până în prezent. Documetele de arhivă folosite sunt destul de fragmentate, poate chiar afecate de erori, astfel şi lucrarea poate fi îmbogăţită cu noi detalii, cititorul fiind invitat la o colaborare constructivă  privind istoricul instituţiei.

Surse de informare

1.Ioan Dumitru , Inspectoratul  Şcolar Judeţean Ploieşti.

2. Arhiva Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu

3.Anuarul Statistic Judeţean Sibiu

4. Informaţii, documente de la profesorii : Galea Alexandru fost inspector şcolar general , Mihaela Seuşan, director CCD, Simona Câmpean, director C.J.R.A.E., George Macovei, profesor ,Sotropa Ionel, director Şcoala Moşna, profesor de istorie, Ibolya Cristea-director Palatul Copiilor Sibiu, Radu Pau, tabere şcolare, Bothar Giusseppe director Şcoala cu clasele I-VIII Slimnic.
5. Realitatea. Net

Bibliografie:

1.Monografia Târnavei Mari: *** Colectiv redacţional, 1943.

2. Ion Popa: Învăţământul sibian, Magister, 2007
3. Enciclopedia României, 1938.

4.Monografia Palatului Copiilor Sibiu, Editura Anastasis, 2008, Violeta Solomon, Viorel Protopopescu